Constantin Balaceanu-Stolnici: "In ceea ce priveste bunele maniere, nu exista compromis!"
Scris de Greta Harja
"Tinerii nu sunt manierati!"
Care ar putea fi explicatia pentru care bunele maniere sunt considerate a fi "de moda veche"? Constantin Balaceanu-Stolnici spune ca motivul este cat se poate de simplu. "Tinerii nu sunt manierati, si atunci considera ca tot ceea ce tine de maniere apartine trecutului. As spune ca este o reactie a dezinteresului fata de finete si o anumita eleganta, care sunt lasate in urma de cei care nu inteleg farmecul vietii coordonate de anumite repere. Vorbim despre repere cu profunzime in trecutul istoric, cu un simbolism puternic si al caror obiectiv este sa creeze un climat agreabil, ajutandu-l pe interlocutor sa se simta bine si respectat".
Ma intreb daca ar fi posibil sa se ajunga la un fel de compromis, astfel incat sa fim politicosi, manierati, fara a risca sa fim considerati "de moda veche". Dar profesorul este transant in aceasta privinta. "Sa stiti ca in materie de bune maniere nu exista compromis! Sunt pur si simplu niste coduri, care functioneaza, si pe care le accepti sau nu".
Intr-adevar, este atat de simplu... Insa, raportat la numarul tot mai crescut de tineri care nici nu stiu, nici nu au bunavointa de a-si insusi macar normele elementare de comportament, este firesc sa te intrebi: de la cine le-ar putea ei deprinde? Bunele maniere "de altadata" sunt, de fapt, atat de actuale!
Sintagma "cei sapte ani de acasa" nu este deloc intamplatoare
"Educatia se invata de la cea mai mica varsta", puncteaza profesorul. "Aici este vorba despre vechea poveste a celor sapte ani de acasa, care nu este deloc intamplatoare sau lipsita de adevar. Atunci se formeaza creierul, isi formeaza el 'driver-ele' comportamentale, cum se zice astazi - iar ceea ce se intampla atunci este definitoriu pentru evolutia ta ulterioara. Iar a sterge un astfel de tipar comportamental este foarte dificil - pentru ca, ulterior, creierul este folosit in alte scopuri decat mecanismul formarii comportamentului", mentioneaza Balaceanu-Stolnici.
Ulterior, rolul celor sapte ani este preluat de scoala primara, de invatator sau, asa cum spune profesorul, de institutor. "Pe vremuri, la tara, invatatorii si institutorii erau adevarati formatori de personalitate. Imi amintesc de invatatorii care erau la Stolnici si incercau sa faca un efort de educare a copiilor - nu numai din punctul de vedere al cunostintelor cerute de programa analitica, dar ne ajutau sa ne insusim regulile de comportament", isi aminteste academicianul, cu un suras nostalgic.
Oare lui cine i-a "predat" primele notiuni de bune maniere? "In paralel cu parintii mei, pe vremea aceea existau guvernantele, care astazi au disparut. Predominau guvernantele din Germania. Cand eram eu copil, situatia era de asa natura pentru ca Germania tocmai pierduse razboiul si traversa o criza economica profunda. In consecinta, erau foarte multi someri si fetele tinere veneau in tarile sud-est europene, care aveau un standard de viata mai ridicat si se angajau ca guvernante. Ele ne-au format pe multi din generatia mea. Invatam o limba straina (respectiv, germana) si toate regulile de comportament, de la cele mai simple - cum sa te asezi la masa, pana la comportamente de context, relatii interumane si asa mai departe", povesteste Constantin Balaceanu-Stolnici.
Codul bunelor maniere - rezultat al unei matrici stilistice
Constantin Balaceanu-Stolnici imi spune ca, odinioara, bunele maniere erau codificate: cum sa te imbraci dimineata, dupa-amiaza sau seara, cum sa spui "buna ziua", cum sa-ti scoti palaria cand esti in ascensor in prezenta unei doamne, cum sa-ti pui servetul la masa, cum sa folosesti tacamurile... Ma intreb cate dintre toate aceste norme se mai pastreaza in societatea actuala. Din ce-mi dau seama, foarte putine - iar profesorul imi confirma acest lucru.
"Cred ca s-au pierdut toate regulile: oamenii mananca cu mana, stau cu palaria pe cap chiar daca este si o doamna de fata, trec inaintea ei... Bineinteles, este vorba si despre o matrice stilistica. In America, daca un barbat ii face loc unei femei, risca sa primeasca observatie ca face discriminare. Codul de maniere face parte din matricea stilistica a unei populatii, intr-o anumita epoca. Dar e foarte greu sa nu inviti o doamna inainte, pentru ca suprematia barbatului este falsa: femeile tin gospodaria! Dar asa este codul bunelor maniere. In Japonia, de exemplu, nu poti sa saluti inclinand doar capul, ci trebuie sa te inclini din tot corpul. Exista gesturi care apartin fiecarei culturi", explica academicianul, sorbind preocupat din ceasca de cafea.
Bunele maniere la biserica
Domnul Stolnici este epitrop la biserica Domnita Balasa. In fiecare duminica, merge la slujba si a observat cat de manierati sunt enoriasii. "Este o biserica disciplinata. Sigur ca exceptii nefericite mai sunt, dar asta este speta umana, cu variabilele sale. Si la Domnita Balasa, cand se distribuie agheazma sau ramurile acelea verzi de Florii, se mai creeaza oarecare inghesuiala. In rest, este mereu liniste, un respect profund, barbatii stau in dreapta, femeile in stanga - deci, se respecta o disciplina canonica. Nu se vorbeste, nu suna telefoanele... ".
Cuvintele profesorului imi amintesc de penibilul situatiei cand, la teatru sau la concert, se intampla sa mai sune telefoanele in timpul spectacolului. "Asa ceva este un dezastru, un gest incalificabil. Tocmai de aceea cred ca avertismentul de la inceput, cand publicului i se cere sa-si inchida celularele, nu e lipsit de sens. De fapt, este absolut necesar pentru ca se poate intampla sa mai uiti", spune academicianul.
Controversatul "sfert academic"
Nu o data, ni se intampla sa intarziem la o intalnire (fie profesionala, fie de interes personal), si sa invocam "sfertul academic". Unii sunt de acord cu acest concept, altii il contesta. Adevarul, asa cum spune profesorul, nu este unul general valabil, ci difera in functie de cultura tarii respective.
"Un mare filozof german spunea: 'Exactitatea este la maximum pe meridianul de la Greenwich'. Cu cat te indepartezi de el, indiferent de ce parte, cu atat inexactitatea creste. De pilda, in Brazilia, exactitatea este o impolitete. Daca esti invitat la ora cinci dupa-amiaza la un ceai si tu vii la cinci fix, ii gasesti pe toti nepregatiti. Pe de alta parte, in Anglia, daca ai intarziat cinci minute, a doua oara nu mai esti invitat. Si este foarte bine asa, altfel iti organizezi timpul si iti faci programul. Din pacate, nu e vorba numai de sfertul de ora, ci si de jumatate, ba chiar si de o ora intreaga, uneori...".
Exista bunele maniere in ceea ce priveste fumatul?
Constantin Balaceanu-Stolnici a fost fumator de pipa multa vreme, fiind cunoscuta pasiunea sa de a colectiona pipe. Oare pentru cei care fumeaza se aplica vreun cod al bunelor maniere? Profesorul surade. "M-am lasat de fumat, dar pastrez pipele ca amintire. In legatura cu acest subiect trebuie sa spun ca, la modul general, politetea impune sa nu fumezi. Deloc. Daca esti undeva in societate si se fumeaza, trebuie sa ceri voie de la toti cei de fata. Regula aceasta era valabila si inainte: in Anglia, la club, daca voiai sa-ti aprinzi tigara, trebuia sa le ceri voie tuturor. Daca unul singur spunea 'Nu', atunci nu puteai fuma - chiar daca ceilalti erau de acord. Acum, daca e o scrumiera pe masa inseamna ca, in principiu ai voie sa fumezi, dar nu te scuteste de la a cere permisiunea interlocutorului", precizeaza Constantin Balaceanu-Stolnici.
Timpul pe care mi l-a acordat profesorul s-a incheiat. Ii multumesc, imi iau la revedere si plec ingandurata. Pentru multi - poate prea multi - bunele maniere sunt "de pe vremea bunicii". Insa discutia cu academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici m-a facut sa simt atat de intens "parfumul trecutului" si al vremurilor de odinioara, incat mi-as dori sa fim o planeta de... "demodati"!
PRINCIPII PRINTRE PRINTESE
Aristocrat, acade-mician si epitrop al Domnitei Balasa. Constantin Balaceanu Stolnici este istoria intruchipata a bunei cuviinte. Domnul Balaceanu a stabilit sa ne intalnim la Universitatea Ecologica, fix la orele pranzului. Cu doar o jumatate de ora inainte de "confruntarea" cu un aristocrat am aflat ca universitatea "verde" are mai multe sedii. Am intrat imediat in panica. Urma sa discutam despre bunele maniere, iar eu aveam sa intarzii… Am aflat pe ultima suta de metri la ce sediu trebuia sa ajung si am fost in pragul institutiei exact la douasprezece fara doua minute. Domnul Stolnici mi-a zambit, dupa care si-a verificat ceasul cu lant de la vesta. A apreciat punctualitatea si m-a poftit in biroul dansului. Ce s-ar fi intamplat daca as fi ajuns cu un minut peste cele douasprezece ceasuri?!
Jurnalul National: Bunele maniere au evoluat sub umbrela culturii?
Balaceanu Stolnici: Cum sa nu! Si dintotdeauna au fost o problema. Manierele depind de societatea in care traim, de locul, momentul istoric in care ne gasim. Dar tin si de comportament, de "masina" pe care o avem in capul nostru. Cu alte cuvinte, exista mecanismele psihologice ale comportamentului, motivatiile si, pe de alta parte, restrangerile, reglementarile pe care le-a facut cultura de-a lungul secolelor.
Ce era admis acum 200 de ani nu mai este permis astazi!
De exemplu, emanarea gazelor. Pe vremea lui Ludovic al XV-lea era permis sa scoti gaze. Se discuta chiar ca principesa cutare le scoate cu un anumit sunet. Astazi, daca faci asa ceva, te da afara din mediu!
Dar ce mediu poluat era la Versailles!
Asa e! Toata lumea urina si isi facea nevoile in coltul marilor saloane.
Pentru ca erau manierati…
Da! Pana a venit Maria Antoaneta si a introdus bunele maniere de la curtea austriaca. Asa au aparut baile si toaletele.
"Nu era o jignire sa mirosi sau sa fii murdar"
Paduchii o duceau foarte bine la palat!
Principii, principesele se scarpinau cu betisoare din aur. Erau o necesitate. Aveai voie sa te scarpini in public, cand te manca pielea sau cand aveai cate un purice sau un animal care venea peste tine. In perioada de mare stralucire a culturii, pe vremea lui Ludovic al XIV-lea sau al XV-lea, oamenii se spalau doar in rau, cand se duceau la picnic. Va dati seama ce miros era la Palatul Versailles! Atunci s-au inventat parfumurile grele, care sa mascheze "parfumul" personal. Nu era o jignire sa mirosi sau sa fii murdar.
Care-i principiul fundamental al bunelor maniere?
Asa cum m-a invatat bunica-mea, trebuie sa te comporti in asa fel, incat sa-l deranjezi cat mai putin pe cel de langa tine. De exemplu: sa nu stai cu coatele pe masa, pentru ca-l deranjezi pe cel din stanga si pe cel din dreapta ta, sa nu vorbesti prea tare, sa taci cand vorbeste o persoana mai in varsta etc.
"Romanul nu respecta nici macar strada"
Manierele se pot invata in scoala?
Familia s-a deteriorat, iar scoala trebuie sa preia raspunderea educatiei. Dar asta e o poveste care dureaza mai mult decat a spus Silviu Brucan. Dureaza aproape doua generatii, pentru ca amintirile se sterg foarte greu. Manierele nu se pot forma intr-un curs, ci intr-un mediu. Am vazut oameni venind din mediul rural care erau mai politicosi si mai civilizati decat cei nascuti de trei generati in mediul urban. Pe o strada cu case si curti, toata lumea se cunoaste si stie fiecare ce face. Intr-un bloc, chiar pe acelasi palier, vecinii nu se cunosc si nici nu se saluta.
Acum, taranii sunt la fel de "civilizati" ca orasenii?
Da. Satul s-a contaminat, din cauza televiziunii. Ea a urbanizat cultura rurala. Nu mai exista hora, carciuma, ci discoteca. Fetele nu-si mai brodeaza camasile in timpul iernii, ca sa apara in premiera cu ele la Pasti. Acum se imbraca cu fuste cat mai scurte si cat mai kitsch-oase.
Romanii sunt manierati?
Nu prea. Romanul nu respecta nici macar strada. De multe ori am vazut, cand stateam cu masina la stop, o cucoana eleganta cum isi arunca tigara pe geam. Mai bine nu se vopsea pe fata si ar fi fost atat de eleganta daca se comporta intr-un mod care sa respecte strada. Si se mai spune ca statul si primaria trebuie sa curete orasul! Aceasta este o problema de educatie comunista. In tineretea mea, in perioada interbelica, patronii angajau oameni care sa curete strada. Primaria pazea, aprindea luminile, pe vremea aceea erau felinare cu gaz lampant, dar nu se ocupa de curatenie! Noi singuri trebuie sa facem curat. Daca avem bun simt si pretindem ca suntem cat de cat manierati.
Joc ciorapul, jobenul si fracul!
Manierele au evoluat. Spre degradare. "In ziua de astazi, domnii dau din coate si trec inaintea doamnelor", ne spune mahnit domnul Balaceanu. Omul bine crescut trebuie sa se adapteze la schimbarile culturale si astfel nu-i vor lipsi niciodata bunele maniere. "Nu trebuie sa impui unei societati niste restrangeri care apartin altui spatiu cultural. In tarile orientale, la arabi, traditia este sa mananci cu mana. Vedeti pe cineva mergand la Capsa noastra si mancand fara tacam?! Pe vremea mea, doamnele nu aveau voie sa intre singure in cofetarie. Daca aparea neinsotita, i se punea deja o eticheta. Cand se ducea bunica la Capsa, nu i se permitea sa coboare din trasura. I se aducea cafeaua sau inghetata la trasura. Dar cand am fost la Viena, in 1937, am fost socat cand am vazut femei singure in cafenea", si-a amintit Balaceanu. Ce simplu se traieste in ziua de astazi! Ministrii sau diplomatii nu mai respecta tinuta. "Pe vremea mea, ministrii purtau jacheta si joben. Iar diplomatii aveau fracul brodat si palarie cu franjuri. In perioada interbelica, venind iarna, diplomatii isi captuseau fracul cu jurnale", ne-a marturisit Balaceanu. Bietii barbati! In perioada Renasterii, acestia nu purtau pantaloni. Ci doar ciorapi, care le aratau picioarele in toata splendoarea lor masculina. La curtea engleza si acum exista protocolul ca barbatii sa se duca cu ciorapi. Presedintele Theodore Roosevelt a fost primul care a indraznit sa se duca la curtea reginei Victoria fara ciorapi, ci cu pantaloni. "A spus ca este democrat, ca provine din alta tara, cu o alta cultura, si ca nu se conformeaza protocolului englez. Dupa lungi negocieri s-a acceptat."CRIMINALII AU MANIERE Boierul Balaceanu a avut trei guvernante. De la ele a invatat cum sa se imbrace, cum sa stea la masa, cum sa se poarte in societate etc. "Am observat ca lumea vrea sa aiba bune maniere, dar trebuie sa aiba si de la cine sa le invete. Insa cinematografia si televiziunea nu ofera deloc modele. Din pacate, publicul nu mai este interesat de un film in care nu se intampla evenimente socante. Romanilor le plac la nebunie actiunea, bataile, injuraturile sau lumea interlopa, unde regulile de buna cuviinta exista, dar sunt cu totul altfel. Mafiotii isi respecta seful, ca altfel ar fi "mancati". Dar, asa cum sunt, criminalii nu-s lipsiti de maniere", ne-a povestit amuzat academicianul. DISCIPLINA IN BISERICA Stolnici este epitrop la Biserica Domnita Balasa. Se duce la slujba in fiecare duminica si a observat cat de manierati sunt enoriasii. "La Balasa vin oameni deosebiti. Dar mai scapa franele, atunci cand se da ceva. De exemplu, aghiasma sau cand se distribuie flori. Se reped buluc, se calca in picioare, ridica tonul etc. Uita ca se afla in biserica. De aceea le-am spus preotilor sa imparta in afara sfantului lacas. In rest este disciplina. Femeile stau la stanga, barbatii la dreapta, nu se vorbeste, nu se aude nici musca, doar corul bisericii. POLITETEA MACHIAJULUI Avem ce invata de la vedetele care apar pe sticla? De la Andreea Marin, Mihaela Radulescu, Teo etc… "Ele trebuie sa atraga un anumit public printr-un anumit algoritm comportamental. Daca nu reusesc, risca sa fie respinse. Dar sunt unele "vedete" care ajung la unele vulgaritati, prin hainele pe care trebuie sa le poarte." Exista si o politete a fardurilor. Tot de la academician am aflat. "Machiajul trebuie sa creeze un contact agreabil, nu o agresiune. Toate cosmeticienele cunosc foarte bine personalitatea celor pe care le "aranjeaza". Stiu care-i mitocanul!" |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu